Suficiente argumente in favoarea Energiilor Alternative

Cea mai mare parte a necesarului de energie electrica este realizata prin arderea combustibililor fosili, carbune, titei ori gaze.  Cantitatile si tipurile de gaze emise in atmosfera sunt inimaginabile. Pe fondul dezvoltarii economiei si al industriei generăm milioane de tone de oxid de azot, dioxid de sulf, monoxid de carbon şi praf, precum şi milioane de tone de gaz de seră – dioxidul de carbon, cand natura ne ofera mai mult decat putem consuma. Incapacitatea noastra de a folosi nenumaratele resurse alternative de producere a energiei conduc la epuizarea planetei si la crearea unor conditii de viata net inferioare mai ales din punct de vedere al gradului mare de poluare. 

Varietatea de resurse ce natura ni le pune la dispozitie pentru producerea energiei electrice este mai mult decat suficienta pentru necesarul de energie al planetei. Omenirea a preferat sa aleaga varianta mai usoara aceea a arderii combustibililor fosili decat sa investeasca in tehnologie si cercetare pentru a gasi solutiile cele mai bune de transformare a luminii solare, vântului, biomasei, energiei geotermale sau puterii apei în electricitate sau căldură într – un mod ecologic şi cu costuri cât mai mici

Iata cîteva argumente în favoarea surselor alternative de energie

 

1. Nu provoacă ploile acide.
2. Nu provoacă eutrofierea apei.
3. Nu produc iradierea (ca în cazul substanţelor radioactive).
4. Nu produc schimbarea climei.
5. Nu elimină CO₂, NO_x, SO₂.
6. La arderea hidrogenului se elimină apă.
7. Sunt renovabile, practic, nelimitate.
8. Rezolvă parţial problema deşeurilor.
9. Este o posibilitate a ţărilor lipsite de resurse energetice tradiţionale de a-şi produce singure energie.
10. Poate fi utilizată practic pretutindeni.
11. Peste 50 ani concentraţia CO₂ în atmosferă se va dubla.
12. Poate înlocui, practic, toate tipurile tradiţionale.
13. Energia cinematică a curenţilor oceanici este apreciată cu o mărime de nivelul 1018J.
14. Resursele energetice a oceanului planetar bazate pe diferenţa temperaturii de la suprafaţă şi fund constituie o marime de 1026J.
15. Un singur automobil, la viteză medie, elimină la fiecare kilometru peste 2 grame CO₂.
16. Autovehiculele sunt responsabile pentru 14% din emisiile de CO₂ provenite de la arderea tuturor combustibililor fosili de pe glob.
17. Numărul autovehiculelor este în creştere permanentă (în SUA unei maşini revin 1,7 persoane).
18. În apropiaţii 100 ani temperatura globală va creşte cu 2-5 ºC.
19. În ultimii ani în RM temperatura maximă a solului a fost de 65 ºC, a aerului – 40 ºC – este o urmare a schimbării climei.
20. La fermentarea unui m³ de deşeuri vegetale sau animale se poate obţine 20-40 m³ de biogaz cu un randament de 50-80% de metan.
21. La arderea cărbunelui, produselor petroliere, gazelor naturale se elimină cantităţi enorme de CO₂, NO_x, SO₂ – gaze cu efect de seră.
22. Extragerea cărbunelui provoacă perturbarea solului, schimbarea utilizării terenului şi distrugerea pe termen lung a ecosistemului.
23. Extragerea petrolului provoacă poluarea marină, distrugerea şi reducerea florei şi faunei acvatice şi de litoral.
24. Centralele hidroelectrice provoacă schimbări esenţiale în ecosistemele acvatice, calitatea apei, modifică sedimentarea.
25. Energetica nucleară poluează apele de suprafaţă şi subterane prin minerit.
26. Sursele tradiţionale (petrol, cărbune, gaze naturale) vor fi irosite complet deja în 2100.
27. Creşterea populaţiei la 8 mlrd în 2020 va ridica cererea de energie cu 65-95% comparativ cu cererea actuală.
28. În 2020 cererea anuală de gaze naturale va fi circa 4000 mlrd m3 – aproape cât întreaga rezervă actuală a SUA.
29. Cererea de energie creşte cu 1,6-2,4% anual.
30. Circa 40% din populaţia actuală nu are acces la energia necesară pentru un nivel de existenţă minim.
31. Utilizarea doar a 1% din energia solară captată de Pământ va acoperi toate necesităţile omenirii în energie.
32. Există tehnologii de utilizare a surselor alternative de energie cu un cost final mai mic decât cel actual.
33. Criza energetică condiţionează criza economică a unei ţări.
34. Rezervele de gaze naturale sunt în continuă scădere. Exemplu: în România – de la 452 mlrd m3 în 1994 la 272 mlrd m3 în 2020 (în condiţiile actuale de consum).
35. La creşterea temperaturii globale cu un 1 ºC nivelul global al mării va creşte cu 6 m.
36. Utilizarea resturilor animaliere la obţinerea biogazului reduce considerabil poluarea apelor cu nitraţi.
37. Ridicarea nivelului global al mării cu 1 m, provocată de creşterea temperaturii globale, va modifica geografia lumii prin acoperirea cu apă a teritoriilor cu nivel coborât sau micşorarea suprafeţelor acoperite cu gheaţă.
38. Ridicarea temperaturii va modifica radical regimul pluviometric şi eolian, ce pot avea consecinţe asupra distribuţiei termice între ecuator şi poli, atrăgând schimbări în harta zonelor de vegetaţie şi deşertice.
39. Durata medie de staţionare a moleculelor de CO₂ până la absorbţia lor în ciclul biologic este de 2-4 ani.
40. Cantitatea anuală de energie recepţionată la sol este de 600-2600 kWh/m2 în dependenţă de latitudine, altitudine, gradul de acoperire cu nori.
41. Vehiculele “curate” (utilizează produse petroliere cu caracteristici ameliorative (cu conţinut suplimentar de O₂ de 2%), filtru catalizator la eşapament etc) pot reduce emisiile cu peste 90%.
42. Ozonul stratosferic scade cu 3% anual.
43. Anual se elimină peste 7 tone CO₂/locuitor Europa (1990).
44. În România ploile acide afectează 3,5 mln hectare de pădure (50% din fondul forestier).

Hello world!

Welcome to QSet Green ZONE!