Qset Energy la RENEXPO® South-East Europe, 11. – 13.11.2009, Bucuresti

Uniunea Europeana si-ar putea reduce cu 13% emisiile de carbon, pana in 2012

Uniunea Europeana si-ar putea reduce cu 13% emisiile de carbon, pana in 2012, arata ultimul raport al Agentiei Europene de Mediu (EEA). Procentul este cu 5% mai mare decat tinta de 8% fixata de cele 15 state membre care au semnat protocolul de la Kyoto , in 1997.

Cu exceptia Ciprului si a Maltei, toate cele 12 tari care au aderat la UE din 2004 si-au asumat la randul lor obiective individuale privind emisiile in cadrul Protocolului.

Raportul estimeaza ca toate tarile membre ale Uniunii, cu exceptia Austriei, isi vor atinge tintele individuale.

Conform Agentiei Europene de Mediu, emisiile din vechile state membre au scazut, anul trecut, cu 6,2% sub nivelurile din 1990, in timp ce la nivelul celor 27 de state membre, reducerile ar putea atinge procentul de 13,6%.

Agentia precizeaza, insa, ca toate aceste cifre crescute se datoreaza, in mare parte, diminuarii activitatii industriale, pe fondul crizei economice.

Cu toate acestea, vechile state membre (UE 15) ar putea scadea sub tintele stabilite prin Protocolul de la Kyoto, in lipsa unor noi politici de mediu si credite compensatorii. Agentia Europeana de Mediu estimeaza ca politicile existente ar putea conduce la o reducere a emisiilor cu 6,9%, in

perioada de angajament 2008-2012.

Din 2010, se asteapta ca politicile europene salvatoare sa vina din partea Schemei de Comercializare a Gazelor cu Efect de Sera (EU ETS) si Directivei pentru energii regenerabile, arata raportul.

In plus, 10 din cele 15 tari vechi membre ale Uniunii, planuiesc sa compenseze o parte din emisii cumparand credite de carbon prin intermediul mecanismelor flexibile ale Protocolului de la Kyoto. De asemenea, reduceri suplimentare vor fi asigurate prin masuri de impadurile si prevenire a defrisarilor.

Potrivit Comisiei Europene, un plan bine conturat va asigura Uniunii Europene un avantaj in negocierile Natiunilor Unite pentru tratatul post-Kyoto, in contextul in care tarile aflate in curs de dezvoltare se arata tot mai iritate de lipsa unor angajamente clare din partea tarilor dezvoltate.

Masuri extreme pentru reducerea consumului de energie in Cuba

Autoritatile cubaneze le cer tuturor companiilor de stat sa adopte „masuri extreme” pentru a-si reduce consumul de energie. Initiativa a fost determinata de penele de curent frecvente, care in 1991 au paralizat tara, informeaza Reuters.

Oficialii guvernamentali au fost avertizati ca insula s-ar putea confrunta cu restrictii drastice ale alimentarii cu energie. Din acest motiv, multe fabrici ce nu produc bunuri de prima necesitate ar putea fi inchise. In plus, aparatele de aer conditionat si frigiderele vor fi interzise, cu exceptia celor necesare pentru conservarea medicamentelor.

„Situatia cu care ne confruntam este critica si daca nu adoptam masuri extreme va trebui sa ne intoarcem la penele de curent controlate, ce vor afecta populatia”, se arata intr-un mesaj al guvernului.

Cuba si-a redus cheltuielile guvernamentale si importurile din cauza crizei financiare globale si a uraganelor care au afectat tara anul trecut.

„Directorii de companii isi vor analiza activitatile care vor fi oprite sau reduse, pastrandu-le doar pe acelea care garanteaza exporturi”, se arata in declaratia emisa de sectorul industrial.

In luna iunie, toate institutiile statului si guvernele regionale au fost fortate sa scada cantitatea de energie consumata cu 12%. 90% din activitatea economica a Cubei se desfasoara in institutii de stat.

Totusi, situatia nu este atat de grava ca in anii ’90, pentru ca, in prezent, Cuba primeste 93.000 de barili de petrol pe zi de la Venezuela, adica aproape doua treimi din necesarul tarii. Cubanezii platesc aceste servicii prin furnizarea de personal medical si alt personal specializat.

Fonduri pentru energie eco

IMM-uri pot depune proiecte pentru finanţarea producerii de enegie din surse regenerabile.

În perioada 9 -27 noiembrie se va desfăşura sesiunea de depunere a proiectelor de finanţare în cadrul Programului privind producerea energiei din surse regenerabile eoliană, geotermală, solară, biomasă, hidro. „Obiectul acestui program îl reprezintă finanţarea nerambursabilă din Fondul pentru mediu a proiectelor care vizează producerea energiei din surse regenerabile”, a precizat Ovidiu Dăescu, directorul coordonator al Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Bihor. Astfel, se doreşte valorificarea resurselor regenerabile de energie, îmbunătăţirea calităţii mediului înconjurător, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, utilizarea raţională şi eficientă a resurselor energetice primare, conservarea şi protejarea ecosistemelor.

Eligibili

Sunt eligibili numai o întreprinderile mari, mici sau mijlocii care au înscrisă în statutul societăţii activitatea privind producţia de energie electrică sau termică, corespunzătoare diviziunii 35 din codurile CAEN „Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat”.
Ghidul de finanţare a Programului privind producerea energiei din surse regenerabile eoliană, geotermală, solară, biomasă, hidro se găseşte pe site-ul Administraţiei Fondului pentru Mediu Bucureşti www.afm.ro.

Simona Albinaru

© 2005-2009 – Inform Media

Summitul UE-SUA: cooperare in domeniul energiei, progres zero spre scaderea emisiilor

Primul Consiliu transatlantic UE-SUA pe teme de energie s-a intrunit in Statele Unite, in cadrul summitului. Desi s-au angajat sa coopereze mai bine in domeniul energiei, oficialii de pe cele doua maluri ale atlanticului nu au stabilit tinte concrete pentru reducerea emisiilor de catre americani.
Acordul la care s-a ajuns in intalnirea ministeriala din timpul Consiliului Energetic UE-SUA prevede cooperarea in materie de politici energetice si cercetare tehnologica. Consiliul va fi un cadru de discutie pe tema securitatii energetice globale si a politicilor de migrare spre sursele energetice cu emisii scazute de carbon.

“Consiliul Energetic este o initiativa care vine la momentul potrivit, in contextul cresterii ingrijorarilor globale in privinta securitatii energetice si a rolului important pe care sectorul energetic il are in schimbarile climatice. Ridicarea acestor discutii dintre noi la nivel politic subliniaza importanta pe care ambele parti o dau acestei zone a relatiei noastre,” a spus comisarul european pentru energie, Andris Piebalgs.

Prima intalnire a Consiliului a avut loc pe 4 noiembrie si a fost prezidata de ministrul suedez al afacerilor si energiei, Maud Olofsson, si de secretarul american al energiei, Steven Chu.

Olofsson a aratat ca UE si SUA isi intaresc acum cooperarea lunga si functionala pe probleme de energie. “Sper ca vom ajunge la rezultate concrete pentru promovarea inovatiei, a energiei regenerabile si crearea de noi locuri de munca. Aceasta este o oportunitate enorma de convertire la un sistem energetic durabil,” a spus ea.

Olofsson a mai spus ca SUA au manifestat interes pentru schimburile de experienta in domeniul energiei si ca europenii pot invata de la americani metode de conectare a afacerilor cu politica si dezvoltarea comerciala.

Nici un progres in domeniul schimbarilor cliatice, inainte de Copenhaga

In privinta temei principale a summitului, schimbarile climatice, au existat insa foarte putine progrese. Declaratia summitului indica o stagnare in dreptul tintelor intermediare de reducere a emisiilor. Documentul arata doar ca acordul post-Kyoto ar trebui sa “aspire” sa reduca emisiile globale cu 50% pana in 2050.

SUA asteapta masuri de protectia climei de la economiile emergente

Statele Unite nu isi vor lua nici un angajament la Copenhaga privind obiectivele de reducere a emiisilor de gaze cu efect de sera, daca principalele economii emergente, in special China, nu vor face la fel. Anuntul a fost facut de emisarul american pentru clima, Todd Stern, in cursul unei audieri in Comisia de externe a Camerei Reprezentantilor.

El a lansat si un apel catre aceste tari, in special catre China, sa renunte la ideea ca numai tarile dezvoltate trebuie sa isi asume responsabilitatea pentru incalzirea climatica si sa foloseasca acest argument pentru a refuza sa isi ia angajamentul pentru masuri cu caracter obligatoriu. “Aceasta mentalitate nu va permite un acord la Copenhaga” in decembrie, a avertizat el. “Timpul care ne ramane este scurt, cu 32 de zile pana la inceputul Conferintei ONU pentru clima de la Copenhaga”, a afirmat Stern. “Este corect sa spunem ca progresele au fost prea lente”, a adaugat responsabilul american.